Imaginea formată de graficul cotărilor ne arată o adevărată luptă între cumpărători şi vânzători. Preţurile de piaţă se mişcă sub forma unui zigzag, crescând şi scăzând în dependenţă de cerere şi ofertă. Pentru a lua decizia de cumpărare sau vânzare, participanţii pieţei au nevoie de instrumente de determinare a strategiei. Unul din acestea este trendul, care poate fi definit în felul următor:
„Trendul reprezintă un răspuns previzibil al preţului la anumite nivele de suport/rezistenţă ce se schimbă de-a lungul timpului.”
Trendul poate avea două direcţii principale şi o situaţie de consolidare în timpul trendului lateral.
În timpul trendului ascendent se crează o situaţie favorabilă de procurare, sau de ocupare a poziţiei lungi. „Un trend ascendent de proporţii mari formează piaţa taurilor.” Pe când în timpul unui trend descendent este oportun de a vinde, ocupând o poziţie scurtă. „Un trend descendent de proporţii mari formează piaţa urşilor.”
Trendul lateral apare în cazul când pe piaţă există o egalitate relativă între cerere şi ofertă. În rezultat preţurile cresc şi scad în anumite limite înguste, ce formează coridorul preţului, iar pe piaţă apare o situaţie de consolidare (stagnare).
Linia trendului reprezintă acea linie ce uneşte datele consecutive cu scopul determinării direcţiei mişcării pieţei. Cu cât mai des ea se atinge cu maximurile şi minimurile preţurilor şi cu cât mai lungă ea continuă fără a fi străpunsă de acestea, cu atât mai important este trendul.
Liniile trendului se utilizează pentru determinarea următoarelor caracteristici ale trendului:
1. Direcţia trendului;
2. Virajul trendului;
3. Continuarea trendului;
4. Suportul şi rezistenţa.
Perforarea liniei este primul semn de slabire a trendului.
Linia trendului ascendent reprezintă acea linie ce uneşte minimurile locale. Ea trece sub valorile minime şi uneşte cel puţin 3 valori minimale consecutive crescătoare, după cum se vede în desenul 5: „Linia trendului ascendent”.
Desenul 5: „Linia trendului acendent”
Linia trendului descendent reprezintă acea linie ce uneşte cel puţin 3 valori maxime consecutive descrescătoare şi este situată de asupra lor, după cum se vede în desenul 6: „Linia trendului descendent”.
Desenul 6: „Linia trendului descendent”
În definiţiile clasice aceste linii nu trebuie să intersecteze nici o altă valoare, însă în prezent aceasta este admisibil în unele cazuri.
„Trendul reprezintă un răspuns previzibil al preţului la anumite nivele de suport/rezistenţă ce se schimbă de-a lungul timpului.”
Trendul poate avea două direcţii principale şi o situaţie de consolidare în timpul trendului lateral.
În timpul trendului ascendent se crează o situaţie favorabilă de procurare, sau de ocupare a poziţiei lungi. „Un trend ascendent de proporţii mari formează piaţa taurilor.” Pe când în timpul unui trend descendent este oportun de a vinde, ocupând o poziţie scurtă. „Un trend descendent de proporţii mari formează piaţa urşilor.”
Trendul lateral apare în cazul când pe piaţă există o egalitate relativă între cerere şi ofertă. În rezultat preţurile cresc şi scad în anumite limite înguste, ce formează coridorul preţului, iar pe piaţă apare o situaţie de consolidare (stagnare).
Linia trendului reprezintă acea linie ce uneşte datele consecutive cu scopul determinării direcţiei mişcării pieţei. Cu cât mai des ea se atinge cu maximurile şi minimurile preţurilor şi cu cât mai lungă ea continuă fără a fi străpunsă de acestea, cu atât mai important este trendul.
Liniile trendului se utilizează pentru determinarea următoarelor caracteristici ale trendului:
1. Direcţia trendului;
2. Virajul trendului;
3. Continuarea trendului;
4. Suportul şi rezistenţa.
Perforarea liniei este primul semn de slabire a trendului.
Linia trendului ascendent reprezintă acea linie ce uneşte minimurile locale. Ea trece sub valorile minime şi uneşte cel puţin 3 valori minimale consecutive crescătoare, după cum se vede în desenul 5: „Linia trendului ascendent”.
Desenul 5: „Linia trendului acendent”
Linia trendului descendent reprezintă acea linie ce uneşte cel puţin 3 valori maxime consecutive descrescătoare şi este situată de asupra lor, după cum se vede în desenul 6: „Linia trendului descendent”.
Desenul 6: „Linia trendului descendent”
În definiţiile clasice aceste linii nu trebuie să intersecteze nici o altă valoare, însă în prezent aceasta este admisibil în unele cazuri.
No comments:
Post a Comment