RSI este un oscilator creat de J. Welles Wilder şi publicat pentru prima dată în anul 1978 în cartea sa "New Concepts in Technical Trading Systems". RSI este prescurtarea de la Relative Strength Index, ceea ce în română se traduce ca Indicele Puterii Relative. RSI compară de fapt creşterile cu scăderile de pe o anumită perioadă. RSI are valori între 0 şi 100 şi autorul recomandă folosirea ca parametru de analiză a unei perioade de 14 zile.
Pentru a simplifica lucrurile RSI se compune din câteva elemente simple: câştigul mediu, pierderea medie, primul RS şi RS filtrat. Pentru o perioada de N zile, câştigul mediu este suma tuturor câştigurilor împărţită la N. În mod similar se procedează pentru scăderi şi se obţine pierderea medie. Apoi se calculează primul RS prin împarţirea câştigului mediu la pierderea medie, obţinute anterior. Iată toate formulele de calcul pentru RSI:
unde N – numărul perioadei de calcul.
Desenul 16: „Divergenţa RSI”
Cu RSI se pot genera trei tipuri de semnale:
1. Supra-vânzare/supra-cumpărare – autorul recomanadă folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru supra-vânzare şi respectiv supra-cumpărare. In general dacă RSI urcă de la valori mici şi trece de pragul de la 30 se consideră că a început un trend pozitiv. În mod similar pentru trendul negativ care se consideră valabil doar dacă RSI coboară de la valori mari sub limita de la 70. Trebuie de ţinut cont şi de faptul că pe un trend mare (luni/ani) pot exista trenduri mai mici. Acestea se caută pentru a afla momentele optime de intrare/ieşire;
2. Divergenţa - se caută vizual pe grafice şi are scopul de a se afla dacă trendul se va schimba. Exemplu pe desenul 16: „Divergenţa RSI” se observă cum deşi trendul pozitiv era foarte puternic totuşi RSI anunţă prin divergenţa negativă o viitoare schimbare de trend. Această evoluţie e confirmată apoi de trecerea RSI sub linia de la 50. Cine a vândut atunci a evitat trendul negativ ce a urmat.
3. Intersecţia cu linia centrală – e foarte simplu de căutat punctele de intersecţie cu linia de la 50. Daca RSI depaşeşte linia centrală se consideră că e un trend ascendent, iar dacă RSI trece sub linia centrală atunci e un trend descendent.
Pentru a simplifica lucrurile RSI se compune din câteva elemente simple: câştigul mediu, pierderea medie, primul RS şi RS filtrat. Pentru o perioada de N zile, câştigul mediu este suma tuturor câştigurilor împărţită la N. În mod similar se procedează pentru scăderi şi se obţine pierderea medie. Apoi se calculează primul RS prin împarţirea câştigului mediu la pierderea medie, obţinute anterior. Iată toate formulele de calcul pentru RSI:
unde N – numărul perioadei de calcul.
Desenul 16: „Divergenţa RSI”
Cu RSI se pot genera trei tipuri de semnale:
1. Supra-vânzare/supra-cumpărare – autorul recomanadă folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru supra-vânzare şi respectiv supra-cumpărare. In general dacă RSI urcă de la valori mici şi trece de pragul de la 30 se consideră că a început un trend pozitiv. În mod similar pentru trendul negativ care se consideră valabil doar dacă RSI coboară de la valori mari sub limita de la 70. Trebuie de ţinut cont şi de faptul că pe un trend mare (luni/ani) pot exista trenduri mai mici. Acestea se caută pentru a afla momentele optime de intrare/ieşire;
2. Divergenţa - se caută vizual pe grafice şi are scopul de a se afla dacă trendul se va schimba. Exemplu pe desenul 16: „Divergenţa RSI” se observă cum deşi trendul pozitiv era foarte puternic totuşi RSI anunţă prin divergenţa negativă o viitoare schimbare de trend. Această evoluţie e confirmată apoi de trecerea RSI sub linia de la 50. Cine a vândut atunci a evitat trendul negativ ce a urmat.
3. Intersecţia cu linia centrală – e foarte simplu de căutat punctele de intersecţie cu linia de la 50. Daca RSI depaşeşte linia centrală se consideră că e un trend ascendent, iar dacă RSI trece sub linia centrală atunci e un trend descendent.
No comments:
Post a Comment