MACD este indicatorul cel mai utilizat în analiza tehnică datorită simplităţii sale. MACD este prescurtarea din engleză de la „Moving Average Convergence/Divergence” şi a fost creat de Gerald Appel. După cum spune şi numele, MACD foloseşte mediile mobile. MACD are două caracteristici ce derivă din cele două componente de bază ale sale. Astfel, MACD îmbină indicatorul de urmărire cu cel de anticipare. Componenta de „urmarire” este dată de faptul că se folosesc mediile mobile exponenţiale. Componenta de „anticipare” este dată de faptul că în formula MACD apare diferenţa între două medii mobile. Astfel prin diferenţă se obţine MACD ce este de fapt un oscilator cu linie centrală (pe 0), dar care nu are limite în plus sau minus.
MACD are 3 parametri la intrare. În mod uzual se utilizează notaţiile 12/26 MACD sau MACD(26,12,9) sau alte variaţiuni. Ideea de bază e că sunt prezente 3 numere ce reprezintă perioade (zile) pentru cele 3 EMA ce intra în componenţa MACD. Astfel, MACD este rezultatul diferenţei dintre EMA(12) si EMA(26).
Pe lângă cele două linii prezentate anterior pe grafice mai sunt şi linii verticale de culoare verde ce reprezintă histograma MACD. Această histogramă se obţine prin diferenţa între MACD şi EMA(9).
Cei trei parametri ai MACD au valorile implicite 26, 12 şi 9. Utilizatorul îi poate schimba după dorinţă. Se recomandă folosirea unor perioade mici pentru activele cu fluctuaţii mari şi a unor perioade mari pentru activele cu variaţii mici. Combinaţia 26,12,9 a fost recomanadată de autor (Gerald Appel) şi e considerată de mulţi ca fiind optimă pentru majoritatea activelor.
MACD este folosit pentru generarea de semnal de cumpărare şi de vânzare. Se folosesc pentru aceasta intersecţiile dintre MACD şi EMA(9), intersecţia MACD cu linia de la 0, trecerea histogramei prin 0 precum şi divergenţa MACD. Astfel, MACD este mai mare ca 0 când EMA(12) e mai mare decât EMA(26). Când EMA(12) are valori mai mici decât EMA(26), atunci şi MACD va avea valori negative. Dacă MACD trece de la valori pozitive la valori negative (adică trece sub linia de la 0) se consideră că avem un posibil semnal de vânzare. Similar dacă MACD trece deasupra liniei 0 se consideră că avem un posibil semnal de cumpărare. Semnale se pot obţine şi prin găsirea momentelor în care MACD se intersectează cu EMA(9). Astfel, dacă EMA(9) trece deasupra MACD se consideră că e semnal de vânzare, iar dacă EMA(9) trece sub MACD, atunci e semnal de procurare. Trebuie de observat aici că, atunci când MACD este mai mare ca EMA(9) înseamna că şi histograma MACD are valori peste 0. Iar daca MACD este mai mică decât EMA(9), atunci şi histograma are valori sub 0. Tocmai acesta e scopul desenării histogramei, şi anume observarea uşoara a acestor momente.
La MACD se mai observă şi divergenţa pozitivă sau negativă faţă de graficul preţului, după cum se vede din desenul 17: „Divergenţa MACD” la începutul lui 2006 trendul puternic revine, dar e foarte scurt, deoarece la începutul lui Februarie apare deja o trecere scurtă a histogramei sub zero şi în plus apare şi o divergenţă negativă. Divergenţa semnalează faptul că trendul pe termen mediu se va inversa în curând. Apoi la mijlocul lui Martie MACD ia valori negative confirmând trendul descendent. Scăderea pare a se termina la mijlocul lui Aprilie când histograma trece din nou la valori pozitive.
Desenul 17: „Divergenta MACD”
Cu MACD se pot obţine semnale de cumpărare prin:
1. Divergenţă pozitivă;
2. MACD trece peste EMA(9);
3. MACD trece peste linia centrală de la 0;
Cu MACD se pot obţine semnale de vânzare prin:
1. Divergenţă negativă;
2. MACD trece sub EMA(9);
3. MACD trece sub linia centrală de la 0;
Cel mai mare avantaj ar fi că MACD are o componentă ce arată trendul (indicator de urmarire) şi o componentă ce arată intensitatea. În acest fel se combină avantajele celor două mari tipuri de indicatori. Astfel faptul că putem fi avertizaţi din timp asupra viitoarelor posibile mişcări de preţ este de maximă impotanţă pentru orice analitic. Cei trei parametri ai MACD pot fi ajustaţi pentru a optimiza momentele de apariţie a semnalelor.
Cel mai mare dezavantaj este faptul că MACD se calculează din medii mobile. Din această cauză există o întârziere în găsirea momentelor optime de vânzare/cumpărare.
MACD are 3 parametri la intrare. În mod uzual se utilizează notaţiile 12/26 MACD sau MACD(26,12,9) sau alte variaţiuni. Ideea de bază e că sunt prezente 3 numere ce reprezintă perioade (zile) pentru cele 3 EMA ce intra în componenţa MACD. Astfel, MACD este rezultatul diferenţei dintre EMA(12) si EMA(26).
MACD=EMA(12)-EMA(26)
MACD se calculează prin scăderea EMA cu perioada mica din EMA cu perioada mare. Ca linie de semnal se foloseşte cea de-a treia EMA, care are ca perioada cel mai mic număr din cele trei. În cazul de faţă 9.Pe lângă cele două linii prezentate anterior pe grafice mai sunt şi linii verticale de culoare verde ce reprezintă histograma MACD. Această histogramă se obţine prin diferenţa între MACD şi EMA(9).
Cei trei parametri ai MACD au valorile implicite 26, 12 şi 9. Utilizatorul îi poate schimba după dorinţă. Se recomandă folosirea unor perioade mici pentru activele cu fluctuaţii mari şi a unor perioade mari pentru activele cu variaţii mici. Combinaţia 26,12,9 a fost recomanadată de autor (Gerald Appel) şi e considerată de mulţi ca fiind optimă pentru majoritatea activelor.
MACD este folosit pentru generarea de semnal de cumpărare şi de vânzare. Se folosesc pentru aceasta intersecţiile dintre MACD şi EMA(9), intersecţia MACD cu linia de la 0, trecerea histogramei prin 0 precum şi divergenţa MACD. Astfel, MACD este mai mare ca 0 când EMA(12) e mai mare decât EMA(26). Când EMA(12) are valori mai mici decât EMA(26), atunci şi MACD va avea valori negative. Dacă MACD trece de la valori pozitive la valori negative (adică trece sub linia de la 0) se consideră că avem un posibil semnal de vânzare. Similar dacă MACD trece deasupra liniei 0 se consideră că avem un posibil semnal de cumpărare. Semnale se pot obţine şi prin găsirea momentelor în care MACD se intersectează cu EMA(9). Astfel, dacă EMA(9) trece deasupra MACD se consideră că e semnal de vânzare, iar dacă EMA(9) trece sub MACD, atunci e semnal de procurare. Trebuie de observat aici că, atunci când MACD este mai mare ca EMA(9) înseamna că şi histograma MACD are valori peste 0. Iar daca MACD este mai mică decât EMA(9), atunci şi histograma are valori sub 0. Tocmai acesta e scopul desenării histogramei, şi anume observarea uşoara a acestor momente.
La MACD se mai observă şi divergenţa pozitivă sau negativă faţă de graficul preţului, după cum se vede din desenul 17: „Divergenţa MACD” la începutul lui 2006 trendul puternic revine, dar e foarte scurt, deoarece la începutul lui Februarie apare deja o trecere scurtă a histogramei sub zero şi în plus apare şi o divergenţă negativă. Divergenţa semnalează faptul că trendul pe termen mediu se va inversa în curând. Apoi la mijlocul lui Martie MACD ia valori negative confirmând trendul descendent. Scăderea pare a se termina la mijlocul lui Aprilie când histograma trece din nou la valori pozitive.
Desenul 17: „Divergenta MACD”
Cu MACD se pot obţine semnale de cumpărare prin:
1. Divergenţă pozitivă;
2. MACD trece peste EMA(9);
3. MACD trece peste linia centrală de la 0;
Cu MACD se pot obţine semnale de vânzare prin:
1. Divergenţă negativă;
2. MACD trece sub EMA(9);
3. MACD trece sub linia centrală de la 0;
Cel mai mare avantaj ar fi că MACD are o componentă ce arată trendul (indicator de urmarire) şi o componentă ce arată intensitatea. În acest fel se combină avantajele celor două mari tipuri de indicatori. Astfel faptul că putem fi avertizaţi din timp asupra viitoarelor posibile mişcări de preţ este de maximă impotanţă pentru orice analitic. Cei trei parametri ai MACD pot fi ajustaţi pentru a optimiza momentele de apariţie a semnalelor.
Cel mai mare dezavantaj este faptul că MACD se calculează din medii mobile. Din această cauză există o întârziere în găsirea momentelor optime de vânzare/cumpărare.
No comments:
Post a Comment