În analiza tehnică se utilizează o serie diversă de instrumente. Toate acestea au nevoie de grafice, care pot fi construite manual sau cu ajutorul a software specializat. Un grafic reprezintă un mod de a afişa anumite date. În general dacă datele sunt sub forma de tabel ele sunt mai greu de interpretat. In plus pe un tabel nu ne putem da seama de felul cum se „mişcă” un preţ. În modul cel mai simplu un grafic conţine doua axe (X=orizontală şi Y=verticală). Pe axa X se afişează timpul între anumite valori sau de la o dată aleasă pană la zi, iar pe axa Y se afişează preţul, altfel spus cotările ale hârtiilor de valoare. Există o gamă variată de grafice utilizate în analiză, însă cele mai importante sunt:
1) Graficele liniare;
2) Graficele sub formă de bare;
3) Graficele cu lumânări;
4) Graficele cu puncte şi figure.
Graficul liniar
„Graficul liniar reprezintă cea mai simplă formă de grafic, acesta uneşte punctele cu coordonatele Y şi X.” La etapa actuală de dezvoltare a analizei tehnice graficele liniare se utilizează rar.
Pe axa verticală de obicei se depune preţul cererii şi ofertei, preţul maxim şi minim sau preţul de închidere. Axa timpului poate fi diversă – pe minute, pe ore, pe zile, pe săptămâni, pe luni, după cum se vede în desenul 1: „Graficul liniar” . Există două modalităţi de construire a axei verticale şi una a axei timpului.
Desenul 1: „Graficul liniar”
Axa verticală aritmetică este cea mai des utilizată modalitate, unde fiecare diviziune reprezintă o schimbare egală a preţului. Aceasta are sens în cazul în care diapazonul preţurilor este îngust, adică pe piaţa cu operaţiuni pe termen scurt cu active.
Axa verticală logaritmică, scopul principal al acestei modalităţi de construire îl constituie evaziunea unor creşteri şi scăderi colosale a preţurilor, şi este utilizată pentru graficele hârtiilor de valoare, în a căror istorie s-au înregistrat mari creşteri şi/sau scăderi ale preţului.
Axa timpului la fel poate fi diversă, începând cu prezentarea informaţiei cu privire la înregistrarea fiecărei tranzacţiei şi terminând cu informaţia cu privire la ultima tranzacţie a lunii.
Graficul cu bare
Graficele cu bare sunt cele mai des utilizate de către analiştii occidentali pentru prezentarea dinamicii preţurilor. „Pe grafic datele cu privire la hârtia de valoare analizată se prezintă sub forma unei serii de bare – linii verticale.” Axa timpului poate prezenta date începând de la cele pe minut până la cele anuale, în dependenţă de perioada analizată.
În marea parte a cazurilor fiecare bar ne indică preţul maxim, minim şi preţul de închidere pentru date istorice, iar pentru preţurile actualizate ne prezintă preţul maxim, minim şi ultimul preţ. Unele bare (în special cele pentru hârtiile de valoare tranzacţionate la bursă) pe lângă preţul maxim, minim şi de închidere ne mai prezintă preţul de deschidere, după cum se vede în desenul 2: „Forma unui bar”. La fel ca şi în cazul graficului liniar, graficul sub formă de bare se poate prezenta pe axe aritmetice şi logaritmice în dependenţă de hârtiile de valoare analizate.
Desenul 2: „Forma unui bar”
Graficele cu bare sunt folositoare, deoarece conţin mai multă informaţie privitor la activul analizat decât cele liniare, iar datele pe perioade sunt prezentate compact.
Graficul cu lumânări
Asemenea graficelor pe bază de bare, tiparele tip lumânare pot fi folosite pentru a prevedea evoluţia pieţei. „Datorită coloristicii lor, graficele cu lumânări (candlestick) oferă detalii vizuale mai bune decât graficele cu bare.”
Fiecare unitate de timp este prezentată sub forma de lumânare, alcătuită din corp şi umbre, cunoscute şi sub denumire de fitiluri. Corpul lumânării prezintă preţul de deschidere şi de închidere sau preţul de deschidere şi ultimul preţ, iar umbrele reprezintă preţul maxim şi minim, dacă se află în afara diapazonului preţurilor de deschidere şi închidere, după cum se vede în desenul 3: „Forma lumânărilor japoneze”.
Desenul 3: „Forma lumânărilor japoneze”
Pe lângă cele expuse mai sus, lumânările oferă o prezentare vizuală a modificării relative a preţului hârtiei de valoare pentru o anumită perioadă de timp:
1) Dacă preţul de închidere sau ultimul preţ este mai mic, decât preţul de deschidere, atunci corpul lumânării se haşurează în negru;
2) Dacă preţul de închidere sau ultimul preţ este mai mare, decât preţul de deschidere, atunci corpul lumânării se haşurează în alb sau roşu.
Cu toate că lumânările japoneze au fost introduse nu demult în analiza tehnică occidentală, aceastea au fost utilizate sute de ani de negustorii de orez japonezi. Mulţi analişti, care utilizează aceste grafice, consideră ca modelele analizate timp de 2-3 zile, pot oferi semnale importante pentru pieţe cu tranzacţii pe timp scurt, de exemplu pieţele futures.
Graficul cu puncte şi figure
Graficele cu puncte şi figure reprezintă o metodă simplă de prezentare a dinamicii preţurilor cu scopul determinării de modele şi tendinţe. Aceste grafice sunt uşor de construit, deoarece ele nu conţin axa timpului, ci doar modificările preţului în plafoanele stabilite de analitic.
„Până la crearea a software specializat, aceste grafice erau cele mai populare instrumente şi pâna acum se utilizează pe pieţele futures.” Graficul constă din bare verticale, unde axa verticală este împărţită pe celule, iar scara se numeşte mărimea celulei. Spre exemplu, un analitic poate să decidă că în anumite condiţii o celulă este egală cu un point, iar in alte cu trei. Mişcarea preţului notează prin puncte, prezentate de zerouri (0), şi figure, prezentate prin X. La o dinamică crescătoare se depune depune X pentru fiecare creştere a preţului, egală cu scara celulei. La o dinamică descrescătoare pe grafic se depun zerouri pentru fiecare scădere a preţului, egala cu scara celulei, după cum se observă din desenul 4: „Graficul cu puncte şi figuri”. O altă condiţie esenţială este numărul de celule ce prezintă o schimbare a mişcării graficului. Principala deosebire a acestor grafice o constituie faptul că axa orizontală nu depinde de timp, de aceea zilele pot fi deosebite prin notarea datei sau printr-o culoare diferită.
Desenul 4: „Graficul cu puncte şi figuri”
Graficele cu puncte şi figure se utilizează pentru depistarea semnalelor de vânzare sau cumpărare şi pentru determinarea următoarelor situaţii:
1. Cererea este mai mare decât oferta – pe grafic sunt depuse coloane lungi de figure X (în sus);
2. Oferta este mai mare decât cererea – pe grafic sunt depuse coloane lungi de zerouri 0 (în jos);
3. Egalitatea cererii şi a ofertei – pe grafic sunt depuse coloane scurte de figure şi zerouri ce alternează.
1) Graficele liniare;
2) Graficele sub formă de bare;
3) Graficele cu lumânări;
4) Graficele cu puncte şi figure.
Graficul liniar
„Graficul liniar reprezintă cea mai simplă formă de grafic, acesta uneşte punctele cu coordonatele Y şi X.” La etapa actuală de dezvoltare a analizei tehnice graficele liniare se utilizează rar.
Pe axa verticală de obicei se depune preţul cererii şi ofertei, preţul maxim şi minim sau preţul de închidere. Axa timpului poate fi diversă – pe minute, pe ore, pe zile, pe săptămâni, pe luni, după cum se vede în desenul 1: „Graficul liniar” . Există două modalităţi de construire a axei verticale şi una a axei timpului.
Desenul 1: „Graficul liniar”
Axa verticală aritmetică este cea mai des utilizată modalitate, unde fiecare diviziune reprezintă o schimbare egală a preţului. Aceasta are sens în cazul în care diapazonul preţurilor este îngust, adică pe piaţa cu operaţiuni pe termen scurt cu active.
Axa verticală logaritmică, scopul principal al acestei modalităţi de construire îl constituie evaziunea unor creşteri şi scăderi colosale a preţurilor, şi este utilizată pentru graficele hârtiilor de valoare, în a căror istorie s-au înregistrat mari creşteri şi/sau scăderi ale preţului.
Axa timpului la fel poate fi diversă, începând cu prezentarea informaţiei cu privire la înregistrarea fiecărei tranzacţiei şi terminând cu informaţia cu privire la ultima tranzacţie a lunii.
Graficul cu bare
Graficele cu bare sunt cele mai des utilizate de către analiştii occidentali pentru prezentarea dinamicii preţurilor. „Pe grafic datele cu privire la hârtia de valoare analizată se prezintă sub forma unei serii de bare – linii verticale.” Axa timpului poate prezenta date începând de la cele pe minut până la cele anuale, în dependenţă de perioada analizată.
În marea parte a cazurilor fiecare bar ne indică preţul maxim, minim şi preţul de închidere pentru date istorice, iar pentru preţurile actualizate ne prezintă preţul maxim, minim şi ultimul preţ. Unele bare (în special cele pentru hârtiile de valoare tranzacţionate la bursă) pe lângă preţul maxim, minim şi de închidere ne mai prezintă preţul de deschidere, după cum se vede în desenul 2: „Forma unui bar”. La fel ca şi în cazul graficului liniar, graficul sub formă de bare se poate prezenta pe axe aritmetice şi logaritmice în dependenţă de hârtiile de valoare analizate.
Desenul 2: „Forma unui bar”
Graficele cu bare sunt folositoare, deoarece conţin mai multă informaţie privitor la activul analizat decât cele liniare, iar datele pe perioade sunt prezentate compact.
Graficul cu lumânări
Asemenea graficelor pe bază de bare, tiparele tip lumânare pot fi folosite pentru a prevedea evoluţia pieţei. „Datorită coloristicii lor, graficele cu lumânări (candlestick) oferă detalii vizuale mai bune decât graficele cu bare.”
Fiecare unitate de timp este prezentată sub forma de lumânare, alcătuită din corp şi umbre, cunoscute şi sub denumire de fitiluri. Corpul lumânării prezintă preţul de deschidere şi de închidere sau preţul de deschidere şi ultimul preţ, iar umbrele reprezintă preţul maxim şi minim, dacă se află în afara diapazonului preţurilor de deschidere şi închidere, după cum se vede în desenul 3: „Forma lumânărilor japoneze”.
Desenul 3: „Forma lumânărilor japoneze”
Pe lângă cele expuse mai sus, lumânările oferă o prezentare vizuală a modificării relative a preţului hârtiei de valoare pentru o anumită perioadă de timp:
1) Dacă preţul de închidere sau ultimul preţ este mai mic, decât preţul de deschidere, atunci corpul lumânării se haşurează în negru;
2) Dacă preţul de închidere sau ultimul preţ este mai mare, decât preţul de deschidere, atunci corpul lumânării se haşurează în alb sau roşu.
Cu toate că lumânările japoneze au fost introduse nu demult în analiza tehnică occidentală, aceastea au fost utilizate sute de ani de negustorii de orez japonezi. Mulţi analişti, care utilizează aceste grafice, consideră ca modelele analizate timp de 2-3 zile, pot oferi semnale importante pentru pieţe cu tranzacţii pe timp scurt, de exemplu pieţele futures.
Graficul cu puncte şi figure
Graficele cu puncte şi figure reprezintă o metodă simplă de prezentare a dinamicii preţurilor cu scopul determinării de modele şi tendinţe. Aceste grafice sunt uşor de construit, deoarece ele nu conţin axa timpului, ci doar modificările preţului în plafoanele stabilite de analitic.
„Până la crearea a software specializat, aceste grafice erau cele mai populare instrumente şi pâna acum se utilizează pe pieţele futures.” Graficul constă din bare verticale, unde axa verticală este împărţită pe celule, iar scara se numeşte mărimea celulei. Spre exemplu, un analitic poate să decidă că în anumite condiţii o celulă este egală cu un point, iar in alte cu trei. Mişcarea preţului notează prin puncte, prezentate de zerouri (0), şi figure, prezentate prin X. La o dinamică crescătoare se depune depune X pentru fiecare creştere a preţului, egală cu scara celulei. La o dinamică descrescătoare pe grafic se depun zerouri pentru fiecare scădere a preţului, egala cu scara celulei, după cum se observă din desenul 4: „Graficul cu puncte şi figuri”. O altă condiţie esenţială este numărul de celule ce prezintă o schimbare a mişcării graficului. Principala deosebire a acestor grafice o constituie faptul că axa orizontală nu depinde de timp, de aceea zilele pot fi deosebite prin notarea datei sau printr-o culoare diferită.
Desenul 4: „Graficul cu puncte şi figuri”
Graficele cu puncte şi figure se utilizează pentru depistarea semnalelor de vânzare sau cumpărare şi pentru determinarea următoarelor situaţii:
1. Cererea este mai mare decât oferta – pe grafic sunt depuse coloane lungi de figure X (în sus);
2. Oferta este mai mare decât cererea – pe grafic sunt depuse coloane lungi de zerouri 0 (în jos);
3. Egalitatea cererii şi a ofertei – pe grafic sunt depuse coloane scurte de figure şi zerouri ce alternează.
No comments:
Post a Comment