Benzi Bollinger

Benzile Bollinger sunt un indicator ce permite investitorului să analizeze volatilitatea şi valorile relative de preţ pentru un activ. Indicatorul se expune prin suprapunere peste graficul de preţ şi este format din trei elemente:
1. O medie mobila simplă (SMA) în mijloc;
2. O bandă superioară formată din SMA plus două deviaţii standard;
3. O bandă inferioară formată din SMA minus două deviaţii standard.
Elementele componente se calculează în baza următoarelor formule:

Banda superioară = SMA + 2σ
Banda inferioară = SMA – 2σ
unde Xj – reprezintă cotările activului;
N – reprezintă numărul de zile;
σ – deviaţia standard şi se calculează dupa următoarea formulă:

Deviaţia standard e un parametru statistic ce este folosit pentru a afla volatilitatea. Folosirea deviaţiei standard ne asigură o variaţie foarte rapidă a benzilor la mişcările bruşte ale preţului. Cu cât preţul are o volatilitate mai mare cu atât benzile Bollinger vor fi mai late.
Alegerea perioadei pentru Benzile Bollinger se face pe considerentul că trebuie găsită o combinaţie optimă pentru un anumit activ. Găsirea combinaţiei optime se face prin încercări succesive. În mod normal după o mişcare foarte bruscă a preţului există posibilitatea ca preţul să iasă în afara benzilor. Dacă însă acest lucru se întâmplă prea des înseamna că trebuie să alegem o perioada mai mare pentru Benzile Bollinger. Dacă preţul nu atinge decât foarte rar marginile benzilor, atunci putem alege o perioadă mai mica. Varianta optimă ar fi ca preţul să atingă din când în când marginile Benzile Bollinger, dar nu să le depăşească de prea multe ori. Aceasta a fost metoda vizuală, intuitivă. Unii insă folosesc o metodă mai precisă. Si anume, se stabileşte trendul, se caută cel puţin două puncte extreme şi se alege perioada pentru care marginile Benzilor Bollinger ating aceste puncte. De exemplu pentru un trend crescător se aleg cel puţin două puncte de maxim local şi se alege perioada Benzilor Bollinger astfel ca punctele de maxim să atingă marginea superioară a benzilor. Dacă urmatoarele maxime trec în afara Benzilor Bollinger, atunci înseamnă că trebuie să mărim perioada. In acest caz banda inferioară a Benzilor Bollinger joacă rol de bandă de suport, iar banda superioară are rol de bandă de rezistenţă. Situaţia e similara şi pentru trendul scăzător.
Benzile Bolliger au rolul principal de a ne arăta volatilitatea unui activ. Însă împreună cu alţi indicatori poate fi folosită în luara unor decizii.
Semnalul de cumpărare apare la începutul unui trend ascendent şi se bazează pe felul cum se mişcă preţul în interiorul benzii Bollinger. Se caută un sfarşit de trend descendent şi se urmăreşte apariţia a doua minime cu divergenţă pozitivă (minimile ce ajung pe banda inferioară sau în apropierea ei). Apoi se aşteaptă până când preţul trece peste linia mediana a benzii (adică peste linia de SMA) şi dacă preţul se menţine pe trend crescător, atunci e semn că putem cumpăra.
Semnalul de vânzare apare la sfârşitul unui trend ascendent şi se bazează pe găsirea a două puncte de maxim local. Dacă după aceste două maxime preţul coboară şi se află sub linia mediană a Benzilor Bollinger, atunci înseamnă că avem un posibil semnal de vânzare. Trebuie însă să căutăm confirmări şi din partea altor indicatori.