Un indicator tehnic reprezintă o serie de date care sunt obţinute prin aplicarea unei formule (ecuaţii) asupra preţului unei activ. La calculul indicatorului se pot folosi oricare din valorile de deschidere, închidere, minime, maxime, volum. Unii indicatori folosesc doar o parte din aceste valori, iar alţii le folosesc pe toate. Toţi indicatorii folosesc valori din mai multe zile de tranzacţionare. De obicei numărul de zile pe care le folosesc este introdus ca parametru. Unii indicatori se afişează suprapus peste graficul de preţ, iar alţii se afisează într-un grafic separat. O formula de calcul pentru un indicator are ca rezultat o valoare pentru o anumita zi.
Un indicator tehnic oferă o altă perspectivă în analiza preţului unui activ. Unii indicatori cum ar fi mediile mobile se obţin cu formule simple şi uşor de înţeles. Alţi indicatori, ca de exemplu Stochastic, au formule complicate şi mai dificil de înţeles. Dar indiferent de complexitatea formulei de calcul, indicatorul are scopul de a aduce o nouă abordare în studiul evoluţiei unui preţ.
În general indicatorii pot fi împărţiţi în trei grupe, în dependenţă de funcţii, cum sunt:
1. Indicatori de alertă.
2. Indicatorii de confirmare/urmărire.
3. Indicatorii de anticipare.
Un indicator se poate folosi ca o alertă. Dacă ne stabilim un nivel de suport şi constatăm că media a trecut sub acest nivel, atunci putem spune cu o probabilitate mare că trendul va scădea. Sau dacă de exemplu observăm o divergenţă pozitivă în creştere, atunci e o alertă că s-ar putea forma un trend ascendent.
După cum se poate deduce din denumire acest tip de indicator urmăreşte evoluţia preţului şi confirmă trendul. Ei mai sunt denumiţi şi indicatori de urmarire a trendului. Foarte rar se poate întampla ca un astfel de tip de indicator să anticipeze o mişcare ulterioară a unui activ. Indicatorii de urmărire funcţionează cel mai bine atunci când preţul se mişca într-un trend puternic. Acest tip de indicatori au fost realizaţi pentru a ţine investitorii cât mai aproape de trend, bineânţeles atât timp cât trendul e intact. De asemenea aceşti indicatori nu se recomandă a fi folosiţi pentru luarea deciziilor în cazul în care preţul oscilează între suport şi rezistenţă. Cei mai utilizaţi indicatori de urmarire sunt mediile mobile (simple şi exponenţiale) precum şi MACD. Principalul avantaj a acestor indicatori este că pot identifica începutul tredului şi pot ajuta investitorii să urmărească până la schimbarea situaţiei de pe piaţă. Dacă piaţa e în trend aceşti indicatori ne ajută să determinăm fluctuaţiile posibile şi semnalele false. Dacă în schimb, preţul se mişca între suport şi rezistenţă atunci indicatorii sunt mai puţin folosiţi. Un alt dezavantaj este şi faptul că aceşti indicatori ne avertizează relativ târziu când începe sau se termină un trend.
Indicatori de anticipare pot fi folosiţi pentru a anticipa o posibilă viitoare evoluţie. Majoritatea indicatorilor de acest tip arată puterea (intensitatea) variaţiei preţului calculată pentru o anumită perioadă de timp. Printre cei mai utilizati indicatori de anticipare se numară CCI (Commodity Channel Index), Momentum, RSI (Relative Strength Index), Oscilatorul Stochastic şi Williams %R. Sunt câteva avantaje evidente ale indicatorilor de anticipare. Principalul avantaj este posibilitatea de a estima momentele optime în care să cumpărăm sau să vindem un activ. Un alt avantaj este faptul că aceste tipuri de indicatori oferă mai multe semnale de alertă comparativ cu indicatorii de urmarire. Ca dezavantaje putem enumera probabilitatea mai mare ca să fie generate semnale false precum şi faptul că prin folosirea lor pe active cu volatilitate mare sunt anulate toate avantajele anterior menţionate.
De obicei în analiza tehnică a citi şi interpreta un indicator e mai mult o artă şi nu o ştiinţă exactă. Tot timpul pot exista nuanţe în interpretare, iar interpretarea e subiectivă. Acelaşi indicator poate arăta diferit când se aplica unei alte hârtii de valoare sau perioade. De obicei un investitor are nevoie de o perioada de învăţare şi de experimentare (aplicare) practică în folosirea indicatorilor. Pe masură ce creşte experienţa se pot identifica nuanţe în folosirea şi interpretarea indicatorilor.
Un indicator tehnic oferă o altă perspectivă în analiza preţului unui activ. Unii indicatori cum ar fi mediile mobile se obţin cu formule simple şi uşor de înţeles. Alţi indicatori, ca de exemplu Stochastic, au formule complicate şi mai dificil de înţeles. Dar indiferent de complexitatea formulei de calcul, indicatorul are scopul de a aduce o nouă abordare în studiul evoluţiei unui preţ.
În general indicatorii pot fi împărţiţi în trei grupe, în dependenţă de funcţii, cum sunt:
1. Indicatori de alertă.
2. Indicatorii de confirmare/urmărire.
3. Indicatorii de anticipare.
Un indicator se poate folosi ca o alertă. Dacă ne stabilim un nivel de suport şi constatăm că media a trecut sub acest nivel, atunci putem spune cu o probabilitate mare că trendul va scădea. Sau dacă de exemplu observăm o divergenţă pozitivă în creştere, atunci e o alertă că s-ar putea forma un trend ascendent.
După cum se poate deduce din denumire acest tip de indicator urmăreşte evoluţia preţului şi confirmă trendul. Ei mai sunt denumiţi şi indicatori de urmarire a trendului. Foarte rar se poate întampla ca un astfel de tip de indicator să anticipeze o mişcare ulterioară a unui activ. Indicatorii de urmărire funcţionează cel mai bine atunci când preţul se mişca într-un trend puternic. Acest tip de indicatori au fost realizaţi pentru a ţine investitorii cât mai aproape de trend, bineânţeles atât timp cât trendul e intact. De asemenea aceşti indicatori nu se recomandă a fi folosiţi pentru luarea deciziilor în cazul în care preţul oscilează între suport şi rezistenţă. Cei mai utilizaţi indicatori de urmarire sunt mediile mobile (simple şi exponenţiale) precum şi MACD. Principalul avantaj a acestor indicatori este că pot identifica începutul tredului şi pot ajuta investitorii să urmărească până la schimbarea situaţiei de pe piaţă. Dacă piaţa e în trend aceşti indicatori ne ajută să determinăm fluctuaţiile posibile şi semnalele false. Dacă în schimb, preţul se mişca între suport şi rezistenţă atunci indicatorii sunt mai puţin folosiţi. Un alt dezavantaj este şi faptul că aceşti indicatori ne avertizează relativ târziu când începe sau se termină un trend.
Indicatori de anticipare pot fi folosiţi pentru a anticipa o posibilă viitoare evoluţie. Majoritatea indicatorilor de acest tip arată puterea (intensitatea) variaţiei preţului calculată pentru o anumită perioadă de timp. Printre cei mai utilizati indicatori de anticipare se numară CCI (Commodity Channel Index), Momentum, RSI (Relative Strength Index), Oscilatorul Stochastic şi Williams %R. Sunt câteva avantaje evidente ale indicatorilor de anticipare. Principalul avantaj este posibilitatea de a estima momentele optime în care să cumpărăm sau să vindem un activ. Un alt avantaj este faptul că aceste tipuri de indicatori oferă mai multe semnale de alertă comparativ cu indicatorii de urmarire. Ca dezavantaje putem enumera probabilitatea mai mare ca să fie generate semnale false precum şi faptul că prin folosirea lor pe active cu volatilitate mare sunt anulate toate avantajele anterior menţionate.
De obicei în analiza tehnică a citi şi interpreta un indicator e mai mult o artă şi nu o ştiinţă exactă. Tot timpul pot exista nuanţe în interpretare, iar interpretarea e subiectivă. Acelaşi indicator poate arăta diferit când se aplica unei alte hârtii de valoare sau perioade. De obicei un investitor are nevoie de o perioada de învăţare şi de experimentare (aplicare) practică în folosirea indicatorilor. Pe masură ce creşte experienţa se pot identifica nuanţe în folosirea şi interpretarea indicatorilor.
No comments:
Post a Comment